Analiza cromosomică a celulelor din trofoblast
Vilozităţile corionice sunt recoltate în condiţii sterile prin trofocenteză sau puncţie de vilozităţi corionice. Aceasta se face prin puncţie transabdominală sau transcervicală, ghidată ecografic, iar celulele obţinute pot fi folosite pentru analiză cromosomică.
Într-o primă etapă, se face analiza la microscop a probei, fiind separate celulele fetale, de cele materne.
Datorită numărului relativ mare de celule în diviziune, analiza cromosomică poate fi efectuată direct sau după realizarea unei culturi celulare de lungă durată.
Fragmentul de ţesut placentar fetal este mărunţit în condiţii de asepsie (în absenţa microorganismelor) şi împărţit în două eşantioane.
Un prim eşantion va fi analizat printr-o metodă rapidă, iar cel de.al doilea va fi folosit pentru cultură celulară.
Cultura este realizată în incubator la 37 grade Celsius, se face în condiţii de asepsie şi durează 10 – 14 zile, în funcţie de reactivitatea celulelor fetale. Pe parcursul acestei perioade, mediul de cultură în care se dezvoltă celulele fetale este schimbat de mai multe ori, pentru a asigura necesarul de elemente nutritive.
La sfârşitul culturii, activitatea celulelor în diviziune este blocată, folosind o substanţă toxică: colchicina.
În continuare, se face prelucrarea culturii, etapele esenţiale ale acesteia fiind desprinderea celulelor fetale ataşate la peretele flaconului de cultură, fixarea (care asigură omorârarea celulelor, cu menţinerea aspectului lor) şi etalarea într-un strat monocelular pe lame de microscopie.
Celulele etalate pot fi analizate la microscop după colorare directă sau colorare după aplicarea unei metode de marcaj cromosomic.
La microscopul optic sunt analizate minimum 16 celule, fiind număraţi cromosomii şi verificat aspectul acestora, cu scopul identificării unor eventuale anomalii cromosomice numerice sau structurale. Dacă sunt găsite celule cu număr diferit de cromosomi comparativ cu numărul normal de cromosomi, sunt verificate alte celule, analiza vizând 32, 64 sau 96 de celule, în funcţie de tipul de anomalii identificate.
Dintre celulele analizate sunt selectate 6 – 8 celule cu cromosomi lungi, bine individualizaţi, lipsiţi de suprapuneri şi cu un marcaj cromosomic de bună calitate. Aceste celule sunt captate folosind o cameră video, iar imaginea este stocată în memoria computerului. Imaginile stocate sunt prelucrate folosind un program special de cariotipare. În final, pentru fiecare din celulele ale căror imagini au fost stocate este realizat un cariotip.
Cariotipul reprezintă aranjarea în perechi a cromosomilor unei singure celule, pe baza unor elemente morfologice caracteristice şi a modelului de benzi, aspecte ce sunt standardizate internaţional.
Cariotipul celulei cu aspectul cel mai bun va fi ataşat la buletinul de analiză.
Prof.dr. Eusebiu Vlad Gorduza